an exercise for my stream of anti-consciousness. trigger found here.
românia mea e un semn de circulaţie acoperit de stickere şi mici reclame, avem advertising acolo unde căutăm îndrumare
"nu vă supăraţi, cum ajung la?"
"prin consum; oriunde, oricând"
nu contează unde vrei să ajungi, există un raft şi pentru tine; există o super-ofertă pentru oricare tu
găsiţi acolo coşuri, lângă intrare, un turn de plastic gata să vă care cele mai ascunse aspiraţii până la casă, gata să-ţi îmbrăţişeze cel mai accesibil raport calitate-preţ până la doamna casieră, singura în măsură să-ţi elibereze bonul de externare; pardon, de casă.
iar pentru situaţia puţin probabilă în care our hopes and expectations cântăresc prea greu pentru o singură mână, se recomandă metalul pe rotiţe, şiruri sclipitoare în soarele parcării
la casă banda de cauciuc negru trăieşte doar jumătate de viaţă la lumină, dar îmi place să-mi imaginez cum ideile sau formele cu i sau f mare sunt pe ea din fabricaţie: casiera ridică produsul x de pe bandă şi îi aplică viza de ieşire în lumea reală, dar produsul cu p mare rămâne acolo, rămâne şi pe drumul înapoi de dedesubt, suficient cât să have a bite din întuneric şi să-şi îmbogăţească gustul cu un pic din noua aromă
o zi bună şi vă mai aşteptăm pe la noi!
Consumul este fundamentul societatii in care traim, faptul ca potii fii "dezrobita" de acestea este doar propaganda, revolta da speranta chiar daca ea nu rezolva nimic.
RăspundețiȘtergereTotul in lume se bazeaza pe consum adica dependenta, de la servicile religioase prestate de biserica (crucifixul este cel mai vandut suvenir)
revoltă? unde? observaţii. şi dependenţele oamenilor nu se rezumă la consum.
RăspundețiȘtergerecrucifixul poate fi numit suvenir din cauza nevoii de concret, de a da formă şi nume.